Hotnews.ro – Un sfert dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeana trăiesc în România – ​Salvați Copiii

Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România. Țara noastră ocupă primul loc la acest capitol, în randul statelor membre. 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani) în anul 2018, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani, arată datele Eurostat. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Rezultatele analizei privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural au fost prezentate astăzi, în cadrul unei dezbateri organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială.

Principalele concluzii ale analizei realizate de Salvați Copiii:

  • Sub 2 procente dintre mamele minore spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială.
  • 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului.
  • Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.
  • Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal.
  • Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.
  • La nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.
  • Vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.

„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, afirmă Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România.

Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde organizate astăzi de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială ar urma să fundamenteze un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.

„Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale. Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat Diana Loreta Păun, consilier prezidențial la Departamentul Sănătate Publică.

Organizația Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenți sociali, mediatori sanitari) lucrează pentru îmbunătățirea stării de sănătate a mamelor şi copiilor cu vârsta sub 5 ani, din 59 de comunităţi rurale dezavantajate din țară.

Astfel, prin dezvoltarea unui model integrat de intervenție comunitară, 46.595 de gravide, mame tinere și copii au beneficiat de susținerea Salvați Copiii. Anual, organizația oferă sprijin pentru 7.500 de beneficiari din 42 de comunități defavorizate, dintre care 2.500 copii 0-5 ani, 2.000 mame tinere (133 sub 18 ani), 500 de gravide (90 sub 18 ani) și 2.500 de adolescenți și părinți.

Una din zece românce care a devenit mamă în 2019 este minoră

Salvați Copiii reamintește că, potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9,44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.

Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.

Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.

În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).

Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele: Tulcea – 15.6‰; Mehedinți – 11.7‰; Constanța – 9.5‰; Vrancea – 9.3‰ și Mureș – 9‰.

O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante.

În 9 ani de campanie, Salvați Copiii a dotat 96 de maternități, în 41 de județe ale țării, cu 630 de echipamente medicale, pentru salvarea a 72.000 de prematuri.

Articol original

 

 

mamipetocuri.ro- În țara în care femeilor le place să fie bătute, bărbații nu merită să fie liberi!

Freamătă țara că s-a introdus educația pentru viață și sănătate în școli, în timp ce un tată care și-a violat fetița de 6 ani este eliberat pe motiv că nu reprezintă un pericol pentru societate iar o fată de 18 ani este ucisă de cel care-o abuzase și căruia îi făcuse plângere la poliție cu câteva zile înainte de crimă.

Astea sunt doar 2 exemple din ultima săptămână care mi-au ajuns la urechi fără nici un fel de efort. Statisticile spun că în România, o femeie este abuzată la fiecare 30 de secunde.

Continue reading

Oare chiar are nevoie școala românească de cursuri de educație a sănătății reproductive?

La începutul lunii aprilie 2020 a fost promulgată Legea care prevede obligativitatea organizării în unităţile şcolare cel puţin o dată pe semestru, a unor programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii (Legea nr. 45/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului). După această decizie, lumea s-a împărțit în două tabere: susținătorii unei astfel de măsuri, tabăra ce consideră binevenit acest demers legislativ și cei ce se împotrivesc unor astfel de cursuri oferite copiilor în școală, marea majoritate a acestora din urmă argumentând că totul ar trebui realizat în familie, școala neintervenind într-o astfel de situație.

 

Continue reading

Impactul Pandemiei COVID-19 asupra femeilor însărcinate și situația avorturilor în această perioadă în România

O dată cu declanșarea Pandemiei generate de virusul SARS-CoV2, cunoscut ca și COVID 19, în România au început să apară o serie de probleme de ordin medical, unele dintre ele vizând in mod direct femeile însărcinate, viitoarele mămici.

Una dintre problemele semnalate de multe mame în devenire face referire la blocarea accesului femeilor însărcinate la serviciile de avort la cerere. În urma investigațiilor realizate de mai multe publicații, printre care și ziarul Libertatea la sfârșitul lunii martie, s- a demonstrat că toate clinicile de stat, dar și cele private NU mai oferă acest tip de serviciu nici unei femei din România. Doar unele clinici private din București au confirmat faptul că există posibilitatea realizării unui avort la o femeie însărcinată  în această perioadă de stare de urgență națională DOAR în urma unui consult medical, consult prin care să se demonstreze faptul că respectiva sarcină afectează viața femeii (sau a tinerei fete) și există recomandarea din partea medicului ginecolog pentru o întrerupere de sarcină.

Acest lucru se întâmplă în timp ce în țara vecină, sora noastră de sânge, Republica Moldova, la inițiativa unui ONG a fost inițiat un prim serviciu de avort medicamentos prin telemedicină.

A doua problemă cu care se confruntă viitoarele mame din România în plină pandemie este lipsa unui spital în care poți să-ți monitorizezi sarcina până la naștere. Multe spitale maternități si chiar spitale județene au devenit centre COVID, dedicate în mod special femeilor însărcinate infectate cu virusul SARS-CoV2, restul femeilor însărcinate urmând a-și rezolva singure problema găsirii unui medic sau centru în care să nască. Au fost semnalate multe probleme de acest gen mai ales în județul Suceava, acolo unde un număr destul de mare de localități au intrat în carantină totală și posibilitatea de a ieși în afara perimetrului carantinat fiind practic imposibilă. Nu există protocoale, proceduri, pe care instituțiile publice să le urmeze pe o astfel de situație! Viitoarele mame, tinerele însărcinate, ale cui rămân? Mamele minore, tinerele adolescente însărcinate cui se adresează? Femeile însărcinate de la rural, ele în ce direcție să o apuce?

Întrebări cu privire la această situație sunt multe, dar din păcate răspunsuri sau anumite soluții pentru ieșirea din această situație nu au venit din partea autorităților. Mai mult chiar, recomandările Ministerului Sănătății cu privire la alăptarea și atașamentul noului născut în cazul unei lauze confirmată cu infecția COVID (întreruperea alăptării și separarea mamei contaminate de noul născut pentru o perioadă de cel puțin 2 săptămâni) contrazic întru totul ceea ce recomandă Organizația Mondială a Sănătății.

Situația României nu se va schimba atâta timp cât nu ne schimbăm atitudinile, reacțiile și autoritățile să vină cu soluții reale către populația vulnerabilă, aflată într-o situație deosebită.

 

Surse:

https://www.libertatea.ro/stiri/criza-covid-19-suspenda-intreruperile-de-sarcina-la-cerere-2945917

https://www.scena9.ro/article/sarcina-nastere-coronavirus

https://www.dcnews.ro/se-pot-face-intreruperi-de-sarcina-in-criza-covid-19-avort-in-pandemia-generata-de-noul-coronavirus-in-romania_739492.html

https://diez.md/2020/04/14/in-moldova-a-fost-lansat-primul-serviciu-de-avort-medicamentos-prin-telemedicina/?fbclid=IwAR2T83jbG7vywdRdBwiFa6jGeTri5kCvC01g7j3k1f0nzAFQaxvii-rxIv4

VESTE BUNĂ: Elevii vor avea cursuri de educaţie sexuală în şcoală

În urma analizei implementării opționalului școlar Educație a sănătății, realizată în cadrul proiectului Erasmus+ The BOND, s-a constatat că la nivel național doar mai puțin de 10% din școlile din România derulează pe parcursul unui an școlar activități / cursuri pe această tematică.

Totuși, veștile bune încep să apară și astfel, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat pe data de 3 aprilie 2020 legea care prevede obligativitatea organizării în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, a unor programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii. Proiectul de lege fusese inițial aprobat în Camera Deputaților ca for decizional  urmând a fi promulgată de către președintele țării. Acest demers s-a realizat și vom vedea în viitorul apropiat cum va fi pus în aplicare. Totodată, trebuie amintit că această măsură vizează facilitarea accesului la programe de educaţie pentru sănătate pentru toţi elevii înscrişi în învăţământul preuniversitar.

„Organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii şi în domeniul educaţiei sunt obligate să adopte, în condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru: derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor; derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru sănătate, inclusiv pentru dezvoltarea capacităţilor psiho-emoţionale, a competenţelor sociale şi interpersonale.”

Modele de Ateliere Aplicabile pentru Lucrătorii de Tineret în abordarea Mamelor Adolescente

În cadrul Proiectului The BOND, Improvement of situation of teenage girls who get pregnant and give birth, a fost dezvoltat un prim rezultat intelectual, și anume, un compendium de Modele de Ateliere Aplicabile pentru Lucrătorii de Tineret în abordarea Mamelor Adolescente. Această lucrarea a fost realizată de către toți partenerii de proiect, Fundația Po Drugie din Polonia, Asociația RightChallenge din Portugalia, MAD for Europe din Spania, Universitatea Thessaly din Volos Grecia, European International Local Development din Grecia, MHA Goodwill Association din Belarus sub îndrumarea și coordonarea Asociației Centrul de Incubare Creativ Inovativ de Afaceri din Romania.

Continue reading

Dreptul la Educație si Dreptul la Muncă al unei Mame Adolescente în România anului 2020

În urma întâlnirilor pe care le-am avut cu mamele tinere, adolescente, în cadrul proiectului Erasmus+, The BOND, am constatat cu stupoare că ele nu-și cunosc drepturile. Și, ca urmare a acestui fapt, ne-am hotărât să demarăm o serie de articole prin care să le informăm, pe scurt care sunt aceste drepturi de care ele pot beneficia.

În articolul de față prezentăm, pe scurt, cum sunt explicate în legile din România dreptul la educație si dreptul la muncă în cazul unei mame adolescente:

Conform Legii Educației din România, Legea nr.1/2001 updatată în 2018, art. 2, mama minoră care a născut și iși dorește continuarea studiilor, aceasta poate să se întoarcă la școală și să beneficieze de aceleași drepturi și obligații ca orice alt elev.

În ceea ce privește încadrarea în munca a unui minor, acesta poate fi înregistrat cu un contract de munca la împlinirea vârstei de 16 ani conform Codului Muncii din România. Dar, se poate și dupa vârsta de 15 ani împliniți, în cazul în care există un consimțământ scris din partea părinților sau a tutorelui legal pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea și pregătirea profesională. Încadrarea în muncă a tinerilor sub vârsta de 15 ani este interzisă. Adolescenții nu pot presta muncă suplimentară sau pe timp de noapte, iar programul de lucru nu poate depăși un raport de muncă de 6 ore/zi dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână.(Sursa: PortalCodulMuncii.ro).

În cazul mamei minore, ce frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului „A doua șansă” sau se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ preuniversitar și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere înainte de momentul nașterii, aceasta beneficiază de dreptul la indemnizație creștere copil, in cuantum actual de 85% din salariul minim brut pe economie, in momentul de fata (2020) ridicându-se la aproximativ 1700 lei / lună și se acorda pe o perioadă de 2 ani sau de 3 ani dacă copilul suferă de o dizabilitate severă.

Tu îți cunoști drepturile?

Cunoști vreun caz de fata adolescentă, devenită mamă la o vârstă mult prea fragedă și i-ai putea arăta acest articol?

Încurajăm informarea clară, obiectivă a fiecărei tinere din România cu privire la drepturile pe care le are si de care poate beneficia pentru binele său și al familiei sale.

 

Provocările Vieții – Speranța TV – Mamele Adolescente

Adela Szentes, psihoterapeut în cadrul Asociației ANAIS, a luat parte ca invitat în cadrul emisiunii TV transmisă live pe canalul de Facebook a televiziunii online Speranța TV, emisiune în care au fost discutate situația mamelor adolescente din România și abordarea sexualității în rândul adolescenților.

Recomandăm această emisiune atât altor specialiști care intră în contact cu mame adolescente în demersurile lor profesionale, dar și părinților (chiar viitorilor părinți) și nu în ultimul rând, ADOLESCENȚILOR!

#provocarilevietii
Realizator emisiune: ADINA TOMOIAGĂ
➡️www.rvs.ro/live
➡️www.sperantatv.ro/urmareste-live

#provocarilevietiiRealizator: ADINA TOMOIAGĂ MAME ADOLESCENTE ➡️www.rvs.ro/live➡️www.sperantatv.ro/urmareste-live

Publicată de SperantaTV pe Miercuri, 20 noiembrie 2019

Educația femeii – Axa Transgenerațională – Articol scris de Adela Szentes – psiholog in cadrul Asociației ANAIS, București

Despre educarea femeii putem vorbi încă de la începuturile copilăriei și adolescenţei. Rolul care îl are social fetița în momentul conștientizării de sine este unul major în dezvoltarea ei ca viitor adult.
La educarea copilului stă un întreg ansamblu familial socio-cultural, transgenerațional al întregului sistem.
Suntem obișnuiți să creștem copilul fără a fi atenți la adevăratele nevoile contextuale, de dezvoltare emoțională corectă a lui.
Curiozitățile adecvate vârstei, începând cu primii ani, în care copilul nu prea înțelege de unde a venit și cam cum a ajuns, fac parte din educația sexuală timpurie pe care orice părinte ar trebui să și-o asume într-un mod adecvat vârstei copilului.
Educația sexuală este un cuvânt destul de “ terifiant” pentru foarte multi părinți, pentru aceasta vreau sa le amintesc ca sunt cărți special concepute pentru nevoile copiilor.

Continue reading

Raport DSP Vaslui: situatia mamelor adolescente la nivelul judetului Vaslui!

Astazi am dat peste un articol aparut pe site-ul rohealthreview.ro (https://rohealthreview.ro/raport-dsp-vaslui-11-fete-de-pana-in-15-ani-au-devenit-mame-in-primul-semestru-din-an/?fbclid=IwAR2tRL2bR1enTftGAC77l-ij0rKqaFqt5bqYpR0kg69pJ2TD-ZK4x12qD3M ) scris de catre Ana-Maria Maxim cu privire la numarul mamelor adolescente care au devenit mame de la inceputul anului 2019 pina astazi la nivelul judetului Vaslui. Conform acestui articol, numarul acestora este in scadere fata de anul trecut. Dar trebuie sa avem in vedere faptul ca „fenomenul” inca exista.

Continue reading