Poveste Reală – Gravidă la 16 ani. (preluat de pe totuldespremame.ro)

După cum v-am obișnuit, din când în când vă prezentăm și câte o poveste reală, povestea unei tinere mame, ce a devenit părinte când încă mai era adolescentă.

De data asta am regăsit pe site-ul celor de la Totul despre Mame un articol prin care ne este adusă spre cunoștință drama prin care a trecut tînăra mamă.

Fetele adolescente care rămân însărcinate și dau naștere copiilor se confruntă cu numeroase dificultăți legate atât de apartenența la un grup social, cât și anumite rețineri personale. Se întâmplă ca maternitatea să scoată în evidență potențialul și resursele lor ceea ce le surprinde nu numai pe tinerele mame, ci și pe oamenii din jurul lor. Dar de ce, în unele cazuri, aceste schimbări sunt negative, distrug mamele în sine și sunt ca o sentință pentru copiii lor? Și cum se face că maternitatea eliberează o forță extraordinară, bucurie și dorință de viață?

Tânăra de doar 22 de ani a decis să ne povestească cum a rămas gravidă la 16 ani și cum s-a hotărât să păstreze sarcina.

(…) La 15 ani eram informată corect despre tot ce ține de educație sexuală. Am avut probleme mari cu menstruația de când mi-a venit prima oară la 12 ani. La 16 ani în urmă unei ecografii de rutină am aflat că am ovarele micropolichistice. Dar, din cauza a câtorva chisturi mai mari, medicul a decis să îmi dea anticoncepționale pe o perioadă de câteva luni să vadă dacă situația se schimbă. Între timp m-am îndrăgostit de un băiat minunat cu care am inceput și viața intimă. La 16 ani și jumătate am aflat cu stupoare că în burtica mea creștea un bob de mazăre. Pentru mine a fost un șoc mare, mai ales că încă luam anticoncepționale. Am făcut testul de sarcină la 5 zile de la întârziere. Uitasem să iau o pastilă și a fost suficient ca bobul de mazăre să se dezvolte în burtica mea.

Am întrerupt anticoncepționale în aceași zi. Apoi, am sunat medicul imediat să îl întreb cum trebuie să procedez. Mi-a explicat toate riscurile și mi-a recomandat să fac întrerupere de sarcină. L-am sunat pe iubitul meu și mi-a spus că îmi va fi alaturi indiferent de decizia pe care o voi lua. Am ales să păstrez sarcina. Dacă Dumnezeu a vrut să trimită acel copil la mine, nu eram eu în măsura să îi iau viața.

La 6 săptămâni am făcut primul control și au urmat alte zeci de controale din două în două săptămâni. Am făcut toate analizele inclusiv pe cele genetice să fiu sigură că bobul meu de mazăre se dezvolta corect. Pentru familia mea a fost un șoc mai ales că mama discuta deschis cu mine. Nu au acceptat decizia mea așa că împreună cu iubitul meu ne-am mutat separat.

La 4 luni de sarcină am decis să venim în România. Mare greșeală am făcut. Oriunde mă duceam mă priveau cu dispreț și am întâmpinat zeci de cadre medicale care îmi spuneau că nu am avut ce face, că mi-am distrus viața și nu voi realiza nimic în viață.

La 34 de săptămâni puiul meu a decis să vină pe lume. Au început contracțiile cu dureri foarte mari în zona stomacului. M-am dus la spital și mi-au spus că am gastrită și să mă duc acasă. Din cauza unei doctorițe plictisită de viață puiul meu s-a născut prematur. Nu a acceptat să mă interneze, așa că m-am întors acasă. Au urmat 4 zile de travaliu groaznice. Nu realizam că sunt dureri de naștere din cauza faptului că sarcina nu era la termen.

Am luat ce îmi recomandase doamna doctor: NoSpa din 6 în 6 ore. Până la urmă m-am dus la alt spital. Aici medicii s-au îngrozit când mi-au văzut starea. Puiul meu era în stres fetal, iar eu sleită de puteri. Mi-au făcut cezariană de urgență și a venit pe lume prințesa mea micuța. A fost dusă direct la terapie intensivă și nu am putut să o văd trei zile. Era micuța, cu doar 2.300 g, dar o luptătoare desăvârșită.

După două săptămâni am plecat cu ea acasă și cu speranța că va fi bine. Mi-au spus că nașterea a avut loc așa din cauza incompetenței acelei doctorițe care dacă m-ar fi internat ar fi putut opri contracțiile. Nu a mai contat pentru mine. Mă bucuram că fetița mea este bine și eu nu am pățit nimic. Acum are 5 ani și 2 luni, este o minune de copil și între timp ne-am extins familia și cu un frățior pentru ea. Iubitul de atunci mi-a devenit soț și este cel mai minunat tătic din lume. Formăm o familie minunată , avem casa noastră și în ea plutește iubirea și înțelegerea. Nu a fost ușor, dar mă bucur de alegerea făcută.”

Toate aceste întrebări le vom analiza într-un articol viitor în care vă vom prezenta concluziile la care echipa de proiect The BOND a ajuns în urma realizării Manualului dedicat Lucrătorilor de Tineret, altor specialiști ce se întâlnesc în activitatea lor profesională cu mame adolescente.

Articolul original îl găsiți AICI.

Articol rfi.ro – Myra, prima aplicație de educație sexuală în limba română

Doar 4,6% din elevii înscriși la școală aveau acces  în 2019 la informații despre educație sexuală oferite la cursul de Educație pentru Sănătate. Odată cu pandemia și cu studiul online, niciunul nu a mai putut să primeasă informații pe această temă, deși România este în continuare campionă la numărul de mame minore și la numărul de mame sub 15 ani.

Cât timp discuțiile despre sex sunt tabu în familiile din România, deși ironia face să fim țara care sărbătorește dragostea romantică nu o dată, ci de două ori în aceeași lună, internetul rămâne pentru tineri singurul canal de informații despre educația sexuală.

Un sondaj realizat în 2019 de platforma PlanificăNeprevăzutul.ro arăta că de 64% dintre tinerii români se informează de pe internet şi din social media în ceea ce priveşte sexualitatea şi metodele de contracepţie folosite, iar 56% aleg să nu discute cu părinţii când se confruntă cu o problemă de natură sexuală.

Pandemia a tăiat accesul la orele de educație sexuală făcute în școli de un număr insuficient de elevi – nici 5% studiau noțiuni de educație sexuală în 2019. Accesul la medode de contracepție și informație despre sănătatea reproducerii a fost și el limitat din cauza închiderii cabinetelor de planificare familială și așa insuficiente în întreaga țară.

Consecințele nu fac decât să agraveze situația dramatică în care ne aflăm: în perioada 2007-2017, România se situa pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul nașterilor înregistrate la adolescente. Comparativ cu anul 2017, în 2018, a crescut numărul și ponderea gravidelor cu vârsta sub 15 ani,  o grupă de vârstă de  mare risc pentru mamă şi copil, care necesită monitorizarea lor pe întreaga perioadă a sarcinii. La nivel global aproximativ 800 de femei mor zilnic în lume din cauza complicațiilor care apar în timpul sarcinii. Sunt cazuri care ar fi putut fi evitate dacă femeile ar fi avut o bună educație în domeniul sănătății reproducerii.

Lupta pentru menținerea orelor de educație sexuală la clasă

Nu mai departe de săptămâna trecută Senatul a decis retrimiterea la comisia de fond a propunerii legislative privind educaţia sexuală în şcoli. Vechea majoritate parlamentară reuşise să introducă în lege obligativitatea obținerii unui acord scris al părinților pentru programele de educație sanitară pe care le-ar putea urma colegii lor, însă preşedintele Iohannis a atacat la CCR lege şi, ulterior, a cerut reexaminarea. Au apărut și criticii virulenți. Extrem de vehement a fost senatorul PSD Titus Corlăţean care denunţă citez „contaminarea cu neomarxism” a coaliţiei de guvernare şi face apel la conştiinţa colegilor parlamentari.

Educația sexuală așa cum se desfășoară ea, acum, în cele mai multe școli ale lumii este insuficientă și ar trebui să atingă unitar probleme de context social mai larg – de la bullying la violență domestică, de la consimțământ la consumul media. Este argumentarea pe care a dat-o Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa într-un nou raport pe teme de educație publicat în decembrie anul trecut.

Myra, prima profesoară virtuală care predă noțiuni de educație sexuală

După 30 de ani în care a promovat drepturile sexuale si reproductive în România, Societatea pentru Educației Contraceptivă și Sexuală a decis să se adreseze tinerilor folosind canalele de comunicare pe care ei le utilizează cel mai des. Așa a apărut Myra, prima aplicație mobilă de educație sexuală care oferă tinerilor informațiile pe care nu le găsesc la școală sau în familie.

Cu un target de tineri de peste 15 ani care trăiesc în medii dezavantajate, Myra oferă printr-un simplu click explicații despre conceptele de „contracepție“, „relație“ sau „consimțământ“. Informațiile despre relații, violență sexuală, metode de contracepție, menstruație, boli cu transmitere sexuală, sarcină, fertilitate și igienă sunt valabile și offline odată ce a fost instalată aplicație pe telefonul mobil.

La Tânăr în Europa am vorbit despre Myra cu Carmen Suraianu, directoare executivă SECS – Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală, Andreea Oanea, voluntară SECS și Gabriel Brumariu, manager de proiect în cadrul ONG-ului.

https://www.facebook.com/watch/?v=235712811513184

Citește articolul si pe site-ul oficial: https://www.rfi.ro/social-130496-myra-prima-aplicatie-de-educatie-sexuala-limba-romana?fbclid=IwAR3ZiCBMSsjaHnWDOT4tNY4tg6Kr_3mqhuzBuabxAYcAGeHbamiJi5Mm5i0

Sprijinul Familiei – Cel mai Important Pilon de Susținere în cazul Mamelor Adolescente

Într-o zi, tot navigând pe Facebook, am dat peste un articol care mi s-a părut revelator și model de bună practică pentru mămici, în general. Mai exact, este vorba despre situația unei mame care prezenta cazul fiicei sale, tânără adolescentă însărcinată, aflată în fața unei decizii colosale pentru viitorul vieții ei: păstrează sau nu sarcina. Modul de susținere și de abordare a problemei a fost revelator pentru mine și cred că pentru orice persoană:

https://www.buzzfeed.com/kristatorres/moms-advice-teenage-pregnancy?utm_source=dynamic&utm_campaign=bffbbuzzfeed&ref=bffbbuzzfeed

Oare câte dintre mamele de fete ar avea CURAJUL acestei mame, să își susțină copila în fața unei astfel de decizii radicale și câte ar putea să fie destul de obiective pentru a nu influența decizia finală?

Articolul sus menționat începe cu o fraza memorabilă, referitoare la fata sa, frază plină de compasiune și prin care se poate observa empatia mamei la aflarea unei astfel de vești :

<<Îmi pare rău că prima ta decizie reală de adult este una dintre cele mai grele posibile >>: „I’m sorry that the first real adult decision you will ever make is one of the hardest,” said Nicole Hennessy, mom of 17-year-old Angelina. –

Empatie. Toleranță. Putere.

În cadrul Scenariilor de Ateliere dedicate tinerelor mame adolescente, avem un capitol special creat si dedicat relațiilor pe care tânăra mamă le realizează în cadrul drumului ei de părinte, iar un exercițiu special este dedicat părinților tinerei mame. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să studiați lucrarea publicată de noi, Modele de Ateliere Aplicabile dedicate specialiștilor, lucrătorilor de tineret, persoanelor ce se întâlnesc în activitatea lor cu astfel de tinere.

 

Gândul LIVE. Povestea emoționantă a Andreei, adolescenta care a născut la 16 ani, iar copilul este bolnav: „Mă bucur de fiecare moment și trăiesc cu el fiecare clipă ca și cum ar fi ultima” / Cum o ajută statul?!

Astăzi vă prezint povestea Andreei, poveste relatată pe larg într-un editorial realizat de Gândul Live si ce poate fi accesat pe următorul link:

https://www.gandul.ro/gandul-live/gandul-live-povestea-emotionanta-a-andreei-adolescenta-care-a-nascut-la-16-ani-iar-copilul-este-bolnav-ma-bucur-de-fiecare-moment-si-traiesc-cu-el-fiecare-clipa-ca-si-cum-ar-fi-ultima-19461737

Andreea este o tânără care la vârsta de 16 a născut un băiețel, copil care din păcate suferă de o boală gravă de plămâni. Povestea emoționantă a Andreei a fost prezentată la Gândul LIVE, unde adolescenta a povestit cum a mers la școală însărcinată.

Andreea a devenit acum doi ani mamă minoră, la 16 ani, iar acum își îngrijește copilul care are o boala ce îi afectează plămânii. Andreea spune că se confruntă  și cu discriminarea socială.

Continue reading

Povestea Adinei, o Poveste cu FINAL FERICIT

Povestea Adinei – preluată de la Organizația Salvați Copiii, România 

În satul în care locuiește, există multe adolescente însărcinate, iar profesorii sunt obișnuiți cu situația aceasta.
Adina are 16 ani și este însărcinată în 6 luni.
Locuiește cu mama ei și cu sora cea mare, care are și ea un copil. Trăiesc singure, tatăl lor părăsindu-le de
mici. Casa în care locuiesc este situată la marginea unui sat, fără canalizare sau asfalt și este compusă dintr-o
cameră și o bucătărie, fără grup sanitar interior.

Continue reading

Family Tel: 0800.070.009 – linie telefonică de suport pentru familiile ai căror copii întâmpină dificultăți emoționale și comportamentale în perioada de distanțare socială

FAMILY TEL 0800.070.009 – CONSILIERE PENTRU PĂRINȚI

În această perioadă, oricât am dori să ne protejăm de evenimentele care zdruncină ritmul obișnuit al vieții, este imposibil. Pe măsură ce răspândirea Covid–19 produce din ce în ce mai multă îngrijorare în rândul nostru, al adulților, este firesc să ne gândim și la felul în care această pandemie poate afecta echilibrul emoțional al copiilor.

Pentru aceștia, pe lângă măsurile imediate de intervenție și sprijin material, Salvați Copiii a deschis această linie telefonică gratuită, unde părinții și tutorii copiilor pot suna pentru a fi consiliați psihologic și ajutați să gestioneze cât mai bine starea emoțională  a copiilor.  De luni până vineri, între orele 11.00 -19.00, o echipă de 16 psihologi ai Organizației Salvați Copiii din București, Suceava, Iași, Timișoara și Târgu Mureș este pregătită să ofere consiliere și suport psihologic, conform unui protocol specific pentru situațiile generate de criză.

Continue reading

Hotnews.ro – Un sfert dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeana trăiesc în România – ​Salvați Copiii

Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România. Țara noastră ocupă primul loc la acest capitol, în randul statelor membre. 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani) în anul 2018, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani, arată datele Eurostat. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Rezultatele analizei privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural au fost prezentate astăzi, în cadrul unei dezbateri organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială.

Principalele concluzii ale analizei realizate de Salvați Copiii:

  • Sub 2 procente dintre mamele minore spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială.
  • 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului.
  • Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.
  • Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal.
  • Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.
  • La nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.
  • Vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.

„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, afirmă Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România.

Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde organizate astăzi de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială ar urma să fundamenteze un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.

„Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale. Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat Diana Loreta Păun, consilier prezidențial la Departamentul Sănătate Publică.

Organizația Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenți sociali, mediatori sanitari) lucrează pentru îmbunătățirea stării de sănătate a mamelor şi copiilor cu vârsta sub 5 ani, din 59 de comunităţi rurale dezavantajate din țară.

Astfel, prin dezvoltarea unui model integrat de intervenție comunitară, 46.595 de gravide, mame tinere și copii au beneficiat de susținerea Salvați Copiii. Anual, organizația oferă sprijin pentru 7.500 de beneficiari din 42 de comunități defavorizate, dintre care 2.500 copii 0-5 ani, 2.000 mame tinere (133 sub 18 ani), 500 de gravide (90 sub 18 ani) și 2.500 de adolescenți și părinți.

Una din zece românce care a devenit mamă în 2019 este minoră

Salvați Copiii reamintește că, potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9,44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.

Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.

Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.

În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).

Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele: Tulcea – 15.6‰; Mehedinți – 11.7‰; Constanța – 9.5‰; Vrancea – 9.3‰ și Mureș – 9‰.

O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante.

În 9 ani de campanie, Salvați Copiii a dotat 96 de maternități, în 41 de județe ale țării, cu 630 de echipamente medicale, pentru salvarea a 72.000 de prematuri.

Articol original

 

 

mamipetocuri.ro- În țara în care femeilor le place să fie bătute, bărbații nu merită să fie liberi!

Freamătă țara că s-a introdus educația pentru viață și sănătate în școli, în timp ce un tată care și-a violat fetița de 6 ani este eliberat pe motiv că nu reprezintă un pericol pentru societate iar o fată de 18 ani este ucisă de cel care-o abuzase și căruia îi făcuse plângere la poliție cu câteva zile înainte de crimă.

Astea sunt doar 2 exemple din ultima săptămână care mi-au ajuns la urechi fără nici un fel de efort. Statisticile spun că în România, o femeie este abuzată la fiecare 30 de secunde.

Continue reading

Oare chiar are nevoie școala românească de cursuri de educație a sănătății reproductive?

La începutul lunii aprilie 2020 a fost promulgată Legea care prevede obligativitatea organizării în unităţile şcolare cel puţin o dată pe semestru, a unor programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii (Legea nr. 45/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului). După această decizie, lumea s-a împărțit în două tabere: susținătorii unei astfel de măsuri, tabăra ce consideră binevenit acest demers legislativ și cei ce se împotrivesc unor astfel de cursuri oferite copiilor în școală, marea majoritate a acestora din urmă argumentând că totul ar trebui realizat în familie, școala neintervenind într-o astfel de situație.

 

Continue reading

Impactul Pandemiei COVID-19 asupra femeilor însărcinate și situația avorturilor în această perioadă în România

O dată cu declanșarea Pandemiei generate de virusul SARS-CoV2, cunoscut ca și COVID 19, în România au început să apară o serie de probleme de ordin medical, unele dintre ele vizând in mod direct femeile însărcinate, viitoarele mămici.

Una dintre problemele semnalate de multe mame în devenire face referire la blocarea accesului femeilor însărcinate la serviciile de avort la cerere. În urma investigațiilor realizate de mai multe publicații, printre care și ziarul Libertatea la sfârșitul lunii martie, s- a demonstrat că toate clinicile de stat, dar și cele private NU mai oferă acest tip de serviciu nici unei femei din România. Doar unele clinici private din București au confirmat faptul că există posibilitatea realizării unui avort la o femeie însărcinată  în această perioadă de stare de urgență națională DOAR în urma unui consult medical, consult prin care să se demonstreze faptul că respectiva sarcină afectează viața femeii (sau a tinerei fete) și există recomandarea din partea medicului ginecolog pentru o întrerupere de sarcină.

Acest lucru se întâmplă în timp ce în țara vecină, sora noastră de sânge, Republica Moldova, la inițiativa unui ONG a fost inițiat un prim serviciu de avort medicamentos prin telemedicină.

A doua problemă cu care se confruntă viitoarele mame din România în plină pandemie este lipsa unui spital în care poți să-ți monitorizezi sarcina până la naștere. Multe spitale maternități si chiar spitale județene au devenit centre COVID, dedicate în mod special femeilor însărcinate infectate cu virusul SARS-CoV2, restul femeilor însărcinate urmând a-și rezolva singure problema găsirii unui medic sau centru în care să nască. Au fost semnalate multe probleme de acest gen mai ales în județul Suceava, acolo unde un număr destul de mare de localități au intrat în carantină totală și posibilitatea de a ieși în afara perimetrului carantinat fiind practic imposibilă. Nu există protocoale, proceduri, pe care instituțiile publice să le urmeze pe o astfel de situație! Viitoarele mame, tinerele însărcinate, ale cui rămân? Mamele minore, tinerele adolescente însărcinate cui se adresează? Femeile însărcinate de la rural, ele în ce direcție să o apuce?

Întrebări cu privire la această situație sunt multe, dar din păcate răspunsuri sau anumite soluții pentru ieșirea din această situație nu au venit din partea autorităților. Mai mult chiar, recomandările Ministerului Sănătății cu privire la alăptarea și atașamentul noului născut în cazul unei lauze confirmată cu infecția COVID (întreruperea alăptării și separarea mamei contaminate de noul născut pentru o perioadă de cel puțin 2 săptămâni) contrazic întru totul ceea ce recomandă Organizația Mondială a Sănătății.

Situația României nu se va schimba atâta timp cât nu ne schimbăm atitudinile, reacțiile și autoritățile să vină cu soluții reale către populația vulnerabilă, aflată într-o situație deosebită.

 

Surse:

https://www.libertatea.ro/stiri/criza-covid-19-suspenda-intreruperile-de-sarcina-la-cerere-2945917

https://www.scena9.ro/article/sarcina-nastere-coronavirus

https://www.dcnews.ro/se-pot-face-intreruperi-de-sarcina-in-criza-covid-19-avort-in-pandemia-generata-de-noul-coronavirus-in-romania_739492.html

https://diez.md/2020/04/14/in-moldova-a-fost-lansat-primul-serviciu-de-avort-medicamentos-prin-telemedicina/?fbclid=IwAR2T83jbG7vywdRdBwiFa6jGeTri5kCvC01g7j3k1f0nzAFQaxvii-rxIv4

Blogul este realizat ca parte a proiectului THE BOND - Improvement of situation of teenage girls who get pregnant and give birth (2018-1-PL01-KA205-050375), implementat în cadrul programului ERASMUS+

Articole recente

Comentarii recente

Arhive

Categorii