Un nou caz zguduie internetul din Romania: O fetiță de 13 ani a născut de urgență la UPU Pediatrie

Conform site-ului reporterbuzoian.ro , astăzi a fost publicat următorul articol:

În urmă cu puțin timp, o fetiță de numai 13 ani a adus pe lume un bebeluș la secția UPU Pediatrie a Spitalului Județean de Urgență Buzău.

Fata în vârstă de 13 ani și 7 luni a ajuns la UPU Buzău acuzând dureri abdominale. Timp de nouă luni, ea le-a ascuns părinților faptul că este însărcinată, însă medicii de la Pediatrie au înțeles rapid despre ce este vorba.

Nașterea s-a declanșat spontan chiar în timp ce minora se afla cu părinții în incinta secției. Medicii nu au avut de ales și au asistat-o pe copilă la naștere. Ea a adus pe lume un băiețel sănătos chiar în secția în care copiii ajung pentru consulturi medicale, și nu ca să…se nască.

La scurt timp, mămica și bebelușul au fost urcați în salvare și transferați la Maternitatea Buzău, unde primesc îngrijiri de specialitate.

Este trist faptul că avem astfel de situații, de copile care nu sunt pregătite pentru a deveni mame, cazuri care sunt doar niște cifre și statistici în evidențele autorităților. ceea ce este îngrijorător este faptul că în anul 2018, în rândul mamelor minore cu vârsta sub 14 ani care au dat naștere de copilași a existat și un caz la nivel național care a dat naștere celui de-al 6-lea copil. Oare nici o autoritate competentă de la noi din țară nu a putut interveni la timp pentru a stopa acest fenomen in rândul copilelor încă nedezvoltate suficient pentru a deveni mame?

Sursă articol: https://reporterbuzoian.ro/ultima-ora-o-fetita-de-13-ani-a-nascut-de-urgenta-la-upu-pediatrie/?fbclid=IwAR0gX6oav7kJqGrPD41CxnOImxyvi338soV3rlSstXcT3QIN3ktCDUwFxGw

Maturizarea Timpurie – o nevoie firească a unei mame adolescente

O mamă adolescentă este un copil condamnat la o maturizare bruscă. Etapele de dezvoltare nu sunt respectate, multe dintre ele sunt sărite pentru a se crea mediul propice de dezvoltare a instinctului matern, al comportamentelor responsabile, al îndatoririlor față de propriul copil și propria familie.

Îm lucrarea Modele de Atelier Aplicabile Mamelor Adolescente, echipa de proiect a acordat o atenție deosebită acestui capitol, și anume al Maturizării Timpurii dedicându-i-se exerciții de conectare și de conștientizare personală a acestui fapt.

Adolescentele însărcinate și mamele minore au dificultăți în a-și înțelege situația. Cele mai importante probleme psihologice asociate cu sarcina neplanificată sunt șocul, vinovăția, frica și neputința. Femeile adolescente sunt supuse unei puternice presiuni de mediu, copleșite de îndatoririle lor. Cea mai importantă dintre problemele lor este identitatea mixtă („sunt atât minor, cât și adult, copil și mamă, student și asistent de îngrijire”). Așteptările sociale îndreptate către acestea sunt caracteristice pentru două perioade diferite de dezvoltare. Dificultățile cauzate de schimbările din viața de zi cu zi întăresc sentimentul de dependență din ce în ce mai mare de ceilalți (ex. Economic). În același timp, parentalitatea timpurie face necesară asumarea rolurilor independente caracteristice adulților. Când o femeie atinge vârsta biologică, se luptă cu sentimentul de pierdere a copilăriei.

Maternitatea timpurie scurtează durata educației. Adesea, părinții minori nu sunt capabili să planifice pe termen lung sau planurile lor sunt încărcate de teamă și pesimism. Minorele sunt adesea respinse de părinți, parteneri (tații copiilor lor) și de mediul social ce le înconjoară. Noile contacte sunt greu de construit din cauza percepției publice a acestora și a numărului îndatoririlor lor. Adesea, un adolescent poate face față cu greu acceptării unui corp în schimbare și a responsabilităților legate de sarcină. Corpul unei femei adolescente nu este pregătit pentru sarcină, ceea ce are efecte asupra sănătății mamei și a copilului (avort spontan, naștere prematură, anemie, inflamație a tractului urinar, hipotrofie fetală, defecte ale sistemului nervos, hipoxie, plasarea necorespunzătoare a copilului în uter). Printre copiii mamelor tinere există și o rată mai mare a mortalității: moartea subită în pătuț, infecții și accidente nefericite. Mamele adolescente sunt, de asemenea, mai vulnerabile la stresul post-partum și la tulburările de dispoziție.

Parentalitatea timpurie este adesea tratată ca o situație care depășește capacitatea adolescentului. De obicei, pentru adulți (și profesioniști) sarcina este o experiență negativă de viață. Bazându-se doar pe latura problematică a fenomenului, adulții se așteaptă de la tânăr să se schimbe capital, fără a privi aspectul de dezvoltare al vieții sale. Chiar dacă cursul evenimentelor este evaluat negativ, poate provoca dezvoltarea competențelor sociale specifice și de ajutor. Mamele adolescente dezvoltă o flexibilitate mai mare în viață decât colegii lor. Această caracteristică este utilă nu numai în timpul maternității timpurii, ci și în timpul vieții ulterioare. Deși părăsesc școala mai devreme sau obțin calificări profesionale mai târziu, deseori muncesc mai mult, obțin mai multă experiență profesională, obțin o situație de muncă relativ stabilă și câștigă mai repede independența economică. În unele cazuri, sarcina unei minore poate deveni un factor care consolidează mediul social apropiat.

În cazul adolescenților cu probleme de comportament și educație, sarcina și nașterea unui copil pot deveni un factor de schimbare pozitivă. Dragostea și grija pentru copil ajută la construirea unei viziuni diferite asupra lumii și la schimbarea sistemului de valori. Uneori relațiile cu mediul se îmbunătățesc, adolescentul învață o interacțiune mai pozitivă, încearcă să stabilească obiective de anvergură și să schimbe prioritățile. Atitudinea adolescentului se poate schimba adesea într-una mai activă, mai realistă. Nivelul de reflexivitate, optimismul vieții și bucuria crește. În același timp, nivelul de agresiune scade. Consecințele pozitive ale maternității timpurii nu trebuie să fie și cel mai adesea nu sunt ordinea naturală a evenimentelor. Nu ne putem aștepta ca nașterea unui copil într-un mod natural și fără sprijin să schimbe un tânăr adolescent într-o femeie adultă (Darmas et al, 2017).

Crizele de viață sunt inevitabile, dar profunzimea lor și șansa unei soluții pozitive depind în mare măsură de resursele necesare precum sprijinul social, calitățile interioare, abilitățile și disponibilitățile persoanei. Este puțin probabil ca o criză să pară complet nereușită, dar orice criză bine trăită este o resursă importantă pentru construirea unei vieți viitoare.

Gândul LIVE. Povestea emoționantă a Andreei, adolescenta care a născut la 16 ani, iar copilul este bolnav: „Mă bucur de fiecare moment și trăiesc cu el fiecare clipă ca și cum ar fi ultima” / Cum o ajută statul?!

Astăzi vă prezint povestea Andreei, poveste relatată pe larg într-un editorial realizat de Gândul Live si ce poate fi accesat pe următorul link:

https://www.gandul.ro/gandul-live/gandul-live-povestea-emotionanta-a-andreei-adolescenta-care-a-nascut-la-16-ani-iar-copilul-este-bolnav-ma-bucur-de-fiecare-moment-si-traiesc-cu-el-fiecare-clipa-ca-si-cum-ar-fi-ultima-19461737

Andreea este o tânără care la vârsta de 16 a născut un băiețel, copil care din păcate suferă de o boală gravă de plămâni. Povestea emoționantă a Andreei a fost prezentată la Gândul LIVE, unde adolescenta a povestit cum a mers la școală însărcinată.

Andreea a devenit acum doi ani mamă minoră, la 16 ani, iar acum își îngrijește copilul care are o boala ce îi afectează plămânii. Andreea spune că se confruntă  și cu discriminarea socială.

Continue reading

Povestea Adinei, o Poveste cu FINAL FERICIT

Povestea Adinei – preluată de la Organizația Salvați Copiii, România 

În satul în care locuiește, există multe adolescente însărcinate, iar profesorii sunt obișnuiți cu situația aceasta.
Adina are 16 ani și este însărcinată în 6 luni.
Locuiește cu mama ei și cu sora cea mare, care are și ea un copil. Trăiesc singure, tatăl lor părăsindu-le de
mici. Casa în care locuiesc este situată la marginea unui sat, fără canalizare sau asfalt și este compusă dintr-o
cameră și o bucătărie, fără grup sanitar interior.

Continue reading

Family Tel: 0800.070.009 – linie telefonică de suport pentru familiile ai căror copii întâmpină dificultăți emoționale și comportamentale în perioada de distanțare socială

FAMILY TEL 0800.070.009 – CONSILIERE PENTRU PĂRINȚI

În această perioadă, oricât am dori să ne protejăm de evenimentele care zdruncină ritmul obișnuit al vieții, este imposibil. Pe măsură ce răspândirea Covid–19 produce din ce în ce mai multă îngrijorare în rândul nostru, al adulților, este firesc să ne gândim și la felul în care această pandemie poate afecta echilibrul emoțional al copiilor.

Pentru aceștia, pe lângă măsurile imediate de intervenție și sprijin material, Salvați Copiii a deschis această linie telefonică gratuită, unde părinții și tutorii copiilor pot suna pentru a fi consiliați psihologic și ajutați să gestioneze cât mai bine starea emoțională  a copiilor.  De luni până vineri, între orele 11.00 -19.00, o echipă de 16 psihologi ai Organizației Salvați Copiii din București, Suceava, Iași, Timișoara și Târgu Mureș este pregătită să ofere consiliere și suport psihologic, conform unui protocol specific pentru situațiile generate de criză.

Continue reading

Hotnews.ro – Un sfert dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeana trăiesc în România – ​Salvați Copiii

Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România. Țara noastră ocupă primul loc la acest capitol, în randul statelor membre. 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani) în anul 2018, iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani, arată datele Eurostat. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Rezultatele analizei privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural au fost prezentate astăzi, în cadrul unei dezbateri organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială.

Principalele concluzii ale analizei realizate de Salvați Copiii:

  • Sub 2 procente dintre mamele minore spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială.
  • 83% dintre mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului.
  • Dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.
  • Aproximativ 20% dintre gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal.
  • Aproape 70% dintre respondenţi afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.
  • La nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.
  • Vârsta tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor în doar aproximativ 10% din cazuri.

„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, afirmă Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației Salvați Copiii România.

Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde organizate astăzi de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială ar urma să fundamenteze un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.

„Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale. Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat Diana Loreta Păun, consilier prezidențial la Departamentul Sănătate Publică.

Organizația Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenți sociali, mediatori sanitari) lucrează pentru îmbunătățirea stării de sănătate a mamelor şi copiilor cu vârsta sub 5 ani, din 59 de comunităţi rurale dezavantajate din țară.

Astfel, prin dezvoltarea unui model integrat de intervenție comunitară, 46.595 de gravide, mame tinere și copii au beneficiat de susținerea Salvați Copiii. Anual, organizația oferă sprijin pentru 7.500 de beneficiari din 42 de comunități defavorizate, dintre care 2.500 copii 0-5 ani, 2.000 mame tinere (133 sub 18 ani), 500 de gravide (90 sub 18 ani) și 2.500 de adolescenți și părinți.

Una din zece românce care a devenit mamă în 2019 este minoră

Salvați Copiii reamintește că, potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9,44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.

Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.

Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.

În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).

Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele: Tulcea – 15.6‰; Mehedinți – 11.7‰; Constanța – 9.5‰; Vrancea – 9.3‰ și Mureș – 9‰.

O treime dintre decesele copiilor sub un an pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame și copii și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante.

În 9 ani de campanie, Salvați Copiii a dotat 96 de maternități, în 41 de județe ale țării, cu 630 de echipamente medicale, pentru salvarea a 72.000 de prematuri.

Articol original

 

 

mamipetocuri.ro- În țara în care femeilor le place să fie bătute, bărbații nu merită să fie liberi!

Freamătă țara că s-a introdus educația pentru viață și sănătate în școli, în timp ce un tată care și-a violat fetița de 6 ani este eliberat pe motiv că nu reprezintă un pericol pentru societate iar o fată de 18 ani este ucisă de cel care-o abuzase și căruia îi făcuse plângere la poliție cu câteva zile înainte de crimă.

Astea sunt doar 2 exemple din ultima săptămână care mi-au ajuns la urechi fără nici un fel de efort. Statisticile spun că în România, o femeie este abuzată la fiecare 30 de secunde.

Continue reading

Oare chiar are nevoie școala românească de cursuri de educație a sănătății reproductive?

La începutul lunii aprilie 2020 a fost promulgată Legea care prevede obligativitatea organizării în unităţile şcolare cel puţin o dată pe semestru, a unor programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru copii (Legea nr. 45/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului). După această decizie, lumea s-a împărțit în două tabere: susținătorii unei astfel de măsuri, tabăra ce consideră binevenit acest demers legislativ și cei ce se împotrivesc unor astfel de cursuri oferite copiilor în școală, marea majoritate a acestora din urmă argumentând că totul ar trebui realizat în familie, școala neintervenind într-o astfel de situație.

 

Continue reading

Impactul Pandemiei COVID-19 asupra femeilor însărcinate și situația avorturilor în această perioadă în România

O dată cu declanșarea Pandemiei generate de virusul SARS-CoV2, cunoscut ca și COVID 19, în România au început să apară o serie de probleme de ordin medical, unele dintre ele vizând in mod direct femeile însărcinate, viitoarele mămici.

Una dintre problemele semnalate de multe mame în devenire face referire la blocarea accesului femeilor însărcinate la serviciile de avort la cerere. În urma investigațiilor realizate de mai multe publicații, printre care și ziarul Libertatea la sfârșitul lunii martie, s- a demonstrat că toate clinicile de stat, dar și cele private NU mai oferă acest tip de serviciu nici unei femei din România. Doar unele clinici private din București au confirmat faptul că există posibilitatea realizării unui avort la o femeie însărcinată  în această perioadă de stare de urgență națională DOAR în urma unui consult medical, consult prin care să se demonstreze faptul că respectiva sarcină afectează viața femeii (sau a tinerei fete) și există recomandarea din partea medicului ginecolog pentru o întrerupere de sarcină.

Acest lucru se întâmplă în timp ce în țara vecină, sora noastră de sânge, Republica Moldova, la inițiativa unui ONG a fost inițiat un prim serviciu de avort medicamentos prin telemedicină.

A doua problemă cu care se confruntă viitoarele mame din România în plină pandemie este lipsa unui spital în care poți să-ți monitorizezi sarcina până la naștere. Multe spitale maternități si chiar spitale județene au devenit centre COVID, dedicate în mod special femeilor însărcinate infectate cu virusul SARS-CoV2, restul femeilor însărcinate urmând a-și rezolva singure problema găsirii unui medic sau centru în care să nască. Au fost semnalate multe probleme de acest gen mai ales în județul Suceava, acolo unde un număr destul de mare de localități au intrat în carantină totală și posibilitatea de a ieși în afara perimetrului carantinat fiind practic imposibilă. Nu există protocoale, proceduri, pe care instituțiile publice să le urmeze pe o astfel de situație! Viitoarele mame, tinerele însărcinate, ale cui rămân? Mamele minore, tinerele adolescente însărcinate cui se adresează? Femeile însărcinate de la rural, ele în ce direcție să o apuce?

Întrebări cu privire la această situație sunt multe, dar din păcate răspunsuri sau anumite soluții pentru ieșirea din această situație nu au venit din partea autorităților. Mai mult chiar, recomandările Ministerului Sănătății cu privire la alăptarea și atașamentul noului născut în cazul unei lauze confirmată cu infecția COVID (întreruperea alăptării și separarea mamei contaminate de noul născut pentru o perioadă de cel puțin 2 săptămâni) contrazic întru totul ceea ce recomandă Organizația Mondială a Sănătății.

Situația României nu se va schimba atâta timp cât nu ne schimbăm atitudinile, reacțiile și autoritățile să vină cu soluții reale către populația vulnerabilă, aflată într-o situație deosebită.

 

Surse:

https://www.libertatea.ro/stiri/criza-covid-19-suspenda-intreruperile-de-sarcina-la-cerere-2945917

https://www.scena9.ro/article/sarcina-nastere-coronavirus

https://www.dcnews.ro/se-pot-face-intreruperi-de-sarcina-in-criza-covid-19-avort-in-pandemia-generata-de-noul-coronavirus-in-romania_739492.html

https://diez.md/2020/04/14/in-moldova-a-fost-lansat-primul-serviciu-de-avort-medicamentos-prin-telemedicina/?fbclid=IwAR2T83jbG7vywdRdBwiFa6jGeTri5kCvC01g7j3k1f0nzAFQaxvii-rxIv4

Modele de Ateliere Aplicabile pentru Lucrătorii de Tineret în abordarea Mamelor Adolescente

În cadrul Proiectului The BOND, Improvement of situation of teenage girls who get pregnant and give birth, a fost dezvoltat un prim rezultat intelectual, și anume, un compendium de Modele de Ateliere Aplicabile pentru Lucrătorii de Tineret în abordarea Mamelor Adolescente. Această lucrarea a fost realizată de către toți partenerii de proiect, Fundația Po Drugie din Polonia, Asociația RightChallenge din Portugalia, MAD for Europe din Spania, Universitatea Thessaly din Volos Grecia, European International Local Development din Grecia, MHA Goodwill Association din Belarus sub îndrumarea și coordonarea Asociației Centrul de Incubare Creativ Inovativ de Afaceri din Romania.

Continue reading

Blogul este realizat ca parte a proiectului THE BOND - Improvement of situation of teenage girls who get pregnant and give birth (2018-1-PL01-KA205-050375), implementat în cadrul programului ERASMUS+

Articole recente

Comentarii recente

Arhive

Categorii